Muzeul Național Cotroceni

Noaptea Muzeelor la Muzeul Naţional Cotroceni

Muzeul Naţional Cotroceni vă aşteaptă sâmbătă, 20 mai 2017,  să participaţi la cea de-a XIII – a ediţie a Programului European Noaptea Muzeelor. Vă invităm să vizitaţi etajul I al Palatului Cotroceni, fostă reşedinţă regală, cu o istorie de peste 300 de ani, loc în care s-a scris istorie pentru ceea ce este astăzi România modernă.

Istoria Ansamblului Cotroceni începe în secolul al XVII – lea, în timpul domnitorului Şerban Cantacuzino, la cererea căruia a fost construită Mănăstirea Cotroceni (1679 – 1681). Ceea ce putem vedea astăzi este, în mare parte, palatul regal construit în timpul regelui Carol I şi modernizat în timpul regelui Ferdinand.

Program de vizitare: 19.00 – 24.00 (ora 24.00 reprezintă ora de intrare a ultimului vizitator).

– vizitarea gratuită a saloanelor regale de la etajul I;
– vizitarea gratuită a expoziţiei “Culorile marţialităţii: splendoarea uniformei înaintea Marelui Război”;
– vizitarea gratuită a expoziţiei “Iaşi, oraş regal”;
– vizitarea gratuită a expoziţiei “Imaginând Istorii pierdute”. Expoziţia este realizată de elevi ai Liceului de Arte Plastice “Nicolae Tonitza” şi va fi vernisată la ora 19.00;
– recital susţinut de pianista Eliodora Falan, ora 20.00.

Accesul este permis până la ora 24.00, în baza actului de identitate în original.

Parteneri media: Agenția Națională de Presă Agerpres, Radio România Cultural, Radio România Actualități, Radio România Internațional, Radio România București FM, HYPTV, Diplomat Club, Vacanțe la țară, Traveller Magazin, ArtOut, Fundația Culturală “Magazin Istoric”, Historia, Asociația Redescoperă Istoria, Q Magazine.

 

Muzeul Naţional Cotroceni

Muzeul Naţional Cotroceni este o instituţie de cultură axată pe reflectarea istoricului ansamblului Cotroceni, pe evoluţia şi transformările sale, survenite de-a lungul timpului şi care în anul 2016 aniversează 25 de ani de existenţă în cultura românească.

În acest an aniversar, Muzeul Naţional Cotroceni îşi propune să continue misiunea sa, aceea de a fi loc un loc unde publicul să se întâlnească cu istoria şi arta românească şi universală, un spaţiu al dezbaterii şi dialogului artistic, iar pe de altă parte, să sprijine iniţiativele privind procesul de restaurare, conservare şi valorificare a patrimoniului cultural naţional, ca modalitate de promovare a identităţii naţionale, în strânsă legătură cu mediul academic şi societatea civilă.

Partea medievală a Muzeului Naţional Cotroceni este reprezentată de spaţiile construite în timpul domniei voievodului Şerban Cantacuzino (1678-1688).  Între 26 mai 1679 şi 24 august 1682 – date aflate în inscripţia de pe ancadramentul uşii bisericii şi în aceea aflată lângă fresca ctitorilor – au fost ridicate biserica, chiliile, casele domneşti, ansamblul acestor construcţii formând mănăstirea Cotroceni. Actualmente în cadrul muzeului pot fi vizitate cuhnia (bucătăria) mănăstirii Cotroceni, trapeza (sala de mese) şi câteva chilii, ca şi pivniţa mare a caselor domneşti, spaţii reprezentative pentru tehnica de construcţie şi pentru arhitectura românească de la sfârşitul secolului al XVII-lea.

Istoria regalităţii din România este legată şi de Cotroceni, principele Carol I de Hohenzollern – Sigmaringen folosind din iunie 1866, casele domnesti. Din iniţiativa sa, în anul 1893, (pe locul fostului palat domnesc – dezafectat în mare parte – a început construcţia unui nou palat destinat moştenitorilor coroanei – principele Ferdinand şi soţia sa principesa Maria. Arhitectul francez Paul Gottereau a ales pentru noul palat o rezolvare originală care îl individualizează, fiecare interior încercând să recompună din punct de vedere decorativ, un stil supus rigorilor istoriste. Aşa, de exemplu s-a păstrat într-o formă nealterată de intervenţii ulterioare, ansamblul Holului de Onoare, compoziţie decorativă ce aminteşte de Opera din Paris, realizată de Charles Garnier, în stilul neoclasic francez.

La primul etaj se află Sufrageria Germană decorată în stilul neorenaşterii germane şi restaurată conform concepţiei decorative din perioada Gottereau. Urmează Salonul de Vânătoare, decorat în stilul neorenaşterii italiene, Salonul Florilor, a cărui decoraţie murală reprezintă opţiunea arhitectului restaurator şi Biblioteca regelui Ferdinand, spaţiu care nu a necesitat mari lucrări de restaurare.

Marele Salon de Recepţie reamenajat între anii 1925-1926 de către arhitectul român Grigore Cerchez în stil neoromânesc, se învecinează şi se continuă stilistic cu Sufrageria Regală Cotroceni.

La etajul al II-lea al muzeului se pot vizita apartamentele familiei regale şi anume: Salonul Oriental folosit iniţial de către regina Maria ca atelier pentru pictură şi pirogravură, urmat de Apartamnetul Regal, Salonul Henrich al II-lea şi Apartamentul Francez. Mai poate fi vizitat Dormitorul Reginei Maria, restaurat conform variantei din 1929, Salonul Norvegian şi camera copiilor realizată în stil francez.

Informaţii despre vizitarea Muzeului Naţional Cotroceni se pot obţine de pe site: www.muzeulcotroceni.ro/vizitare. Pagina de facebook a Muzeului Naţional Cotroceni: facebook.com/muzeulcotroceni.

 

Inapoi la evenimente

Acces: gratuit

Orar: 19.00 - 24.00

Adresă: Bulevardul Geniului 1, București

Telefon: 0213173106 , 021.317.31.00

Email: relatiipublice@muzeulcotroceni.ro

www.muzeulcotroceni.ro

Retele sociale:

lorem ipsum dolor sit lorem ipsum dolor sit
lorem ipsum dolor sit lorem ipsum dolor sit
lorem ipsum dolor sit lorem ipsum dolor sit
lorem ipsum dolor sit lorem ipsum dolor sit
lorem ipsum dolor sit lorem ipsum dolor sit
lorem ipsum dolor sit lorem ipsum dolor sit
lorem ipsum dolor sit lorem ipsum dolor sit
lorem ipsum dolor sit lorem ipsum dolor sit
lorem ipsum dolor sit lorem ipsum dolor sit