Muzeul Național al Țăranului Român

Noaptea Europeană a Muzeelor

Muzeul [in]vizibil #2 – Număr de inventar 111 – expoziție în Sala Foaier

Muzeul, asemenea recensământului și hărții, este o versiune iar uneori chiar o ficțiune a trecutului. Timpul le perturbă continuu, în ciuda obstinației cu care acestea adună alte și alte urme. Ambiția de a reflecta trecutul, dacă există, este utopică. Trăind prin fragmente, muzeul le agregă în forme ce tind să fie totalizatoare, aproape intangibile, nu întotdeauna chestionabile. Mai mult, aceste variante ale TRECUTULUI sunt periodic conservate și restaurate, ca într-un veritabil cult. Unul din efectele muzeului este re-teritorializarea timpului. Prin depunerile sale succesive însă, muzeul se dovedește a fi și un sol ce poate oferi surprizele de care îndeobște are parte arheologul. Dintr-un muzeu centenar, cum este Muzeul Național al Țăranului Român, se pot extrage aleator probe alături de care să pornești într-un voiaj inedit, dar revelator prin propriul său trecut, nu de puține ori minat de situații dificile ori puncte de trecere aproape imposibile. O asemenea călătorie ne-am propus și noi, în al 111-lea an de existență, încercând să explorăm arhiva și colecțiile MNȚR prin expunerea a tot ce a fost înregistrat cu numărul de inventar 111. Este o continuare a explorărilor muzeale inițiate cu ocazia celebrării întemeierii MNȚR prin seria de evenimente Muzeul [in]vizibil.

Curatori: Lila Passima și Cosmin Manolache

 

Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești – expoziție în Sala Tancred Bănățeanu

Expoziția închipuie, într-o rostire contemporană, priveliștile, rosturile și poveștile din Ținutul Buzăului, cu ajutorul lucrurilor mai vechi sau mai noi făcute de mâini dibace de femei, țesătoare pricepute, ori mâni de bărbați iscusiți; sunt arătate lucruri folosite în viața de zi cu zi sau la prilejuri de sărbătoare. O bună parte dintre acestea provin din colecțiile Muzeului Țăranului, însă cele mai multe piese au fost adunate cu dăruire și împrumutate nouă de colecționarii Ciprian Chiriac, Andrei Drăgnescu, Rica Leu, Amelia Papazissu. Câteva obiecte provin chiar din expunerea Muzeul Timpul Omului din comuna Mânzălești – punct muzeal la realizarea căruia a participat și o echipă de la Muzeul Național al Țăranului Român. Toate acestea sunt rodul meșteșugului, talentului și pasiunii meșterilor țesători, olari, pietrari, fierari, tâmplari din Ținutul Buzăului.

 

Ca o completare a expunerii, vom proiecta filmele documentare, Focul și Lemnul, realizate de Digi World. Proiecțiile vor avea loc la Clubul Țăranului, de la orele 18 și 20.30.

Focul (35 min.).

Inspirat de focurile vii din Lopătari, fenomen natural spectaculos și des întâlnit în zonă, filmul este dedicat pasiunilor de o viață ale oamenilor din zonă, avându-l ca personaj principal pe fierarul Titi Stan, de 85 de ani din Bozioru, care știe să facă o căruță întreagă, de la A la Z în micul său atelier.

Lemnul (38 min.)

Subiectul filmului documentar este lemnul, materia care încă rânduiește viața oamenilor de la naștere și până la moarte, îi adăpostește, îi hrănește și îi inspiră, dar mai ales îi apropie de Dumnezeu, prin bisericile vechi de lemn cares e întâlnesc în Ținutul Buzăului.

 

In fire. O vizitare în avanpremieră a expoziției artistei Victoria Zidaru – Sala Acvariu

Expoziția propune un discurs pentru întoarcerea la normalitate, verticalitate și firesc pornind de la simplitatea firului ca element constitutiv al întregii țesături materiale și spirituale din complexitatea existenței umane. Va fi folosit firul de in sau de cânepă, tors de bătrânele din Bucovina. Firul concret, raportat la viața de zi cu zi, practic, estetic – este elementul crucial în fundația construcției umane, de la îmbrăcăminte, la ustensile casnice și tesături decorative – compune ambientul cu care este înconjurat omul și trupul omului. Dincolo de concret, firul reprezintă legătura dintre om și Dumnezeu – firul ca instrument de rezonanță a conectării omului cu Creatorul său.

 

Atelierul de hârtie manuală cu Răzvan Supuran vizită și demonstrații

 Haideți să învățați să faceți hârtie manuală! Într-un loc cu zâmbet și liniște. Un gest ecologic și cultural care se prinde firesc în pașii copilăriei. Deșeul de hârtie se mărunțește, se îmbăiază, se toacă, se combină cu apă. Rezultă pasta de hârtie care se scoate cu sita, se așterne pe pânză, se presează, se întinde, se usucă. Se întâmplă magia și se obține o nouă hârtie. Jocul facerii se schimbă mereu prin elementele care vor intra în hârtie: fire de iarbă, frunze, petale, flori, cafea, nisip, condimente, pânză de sac.

 

Animație muzicală cu Fanfara Zece Prăjini – în curtea muzeului

Satul Zece Prăjini din județul Iași a ajuns faimos în lume prin numeroasele sale fanfare care animau pe vremuri petrecerile locale, dar care acum concertează și pe scenele internaționale. Ciocârlia, Speranța, Shukar sunt câteva nume care apar pe afișele festivalurilor de world-music de pe întreg mapamondul. Firește, activitatea concertistică din ultimele două decenii a influențat muzica fanfarelor, dar noi am ales, din această localitate, un mic grup de muzicieni care se apropie, prin stilul de interpretare, de cântările mai vechi ale regiunii. Prin urmare, sunteți invitați să ascultați o mică fanfară, ai cărei membri cântă de zeci de ani la nunțile și petrecerile rurale. Fanfara va cânta hore, sârbe, bătute, geamparale, marșuri și cântece.

 

*Începând din iulie 2016, expoziția permanentă a Muzeului Național al Țăranului Român s-a închis pentru lucrări de consolidare și restaurare a clădirii monument istoric din Șoseaua Kiseleff.

 

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

 

Muzeul Național al Țăranului Român
Mereu actual. Din 1906

 Muzeul Național al Țăranului Român se înscrie în familia europeana a Muzeelor de Arte și Tradiții Populare. Este un muzeu național, patronat de Ministerul Culturii. Posesorul unor colecții de obiecte deosebit de bogate, adăpostit într-o clădire monument istoric, în stil neo-românesc, practică o muzeografie cu totul aparte. Stilul original de expunere se prelungește și în publicațiile muzeului, în acțiunile de tip Muzeul Misionar, Școala Satului sau în evenimente ca vernisaje, concerte, conferințe și proiecții de film.

 Din 1906, când se fondează Muzeul de Artă Națională, strămoșul Muzeului Țăranului Român. Director, până în 1948, Alexandru Tzigara-Samurcaș, primul român doctor în istoria artei și întemeietorul colecției (astăzi cu peste 100.000 de obiecte). 1921 – se pune piatra de temelie la noua clădire a Muzeului de la Șosea. Al. Tzigara-Samurcaș alege stilul de arhitectură neoromânesc. Construcția va dura câteva decenii. Era pe vremea Regelui Carol I… 1948 – Muzeul de Artă Națională devine Muzeul de Artă Populară al Republicii Populare Române.  1953 – colecțiile sunt mutate în Palatul Știrbei de pe Calea Victoriei, iar în clădirea construită de Samurcaș se instalează Muzeul Lenin Stalin. Urmează perioada comunistă…. 1978 – unit cu Muzeul Satului, Muzeul de Artă Populară este, practic, desființat. 1990 – se naște Muzeul Țăranului Român. Director, până în 2000, pictorul Horia Bernea.  1993 – a doua zi de Paște, se deschide Muzeul cu prima expoziție: „Crucea”.  1996 – primește premiul „Muzeul European al Anului” (EMYA). 2008 – se deschide sala „Hrana”, în întregirea expunerii permanente.

 Muzeul Național al Țăranului Român consideră util să întrețină o discuție privind imaginea țăranului și a universului său. Muzeul este în căutarea unui țăran complex care poate fi cunoscut numai prin priviri succesive, fiecare dintre ele asumându-și o perspectivă fragmentară. Muzeografia adecvată acestei opțiuni nu poate fi decât o muzeografie a căutării, o muzeografie pâlpâitoare care renaște cu fiecare gest, opunându-se la tot ce riscă să devină rutină, procedeu, clișeu, rețetă. Muzeul Țăranului încearcă să creeze o muzeografie proaspătă, eliberată de poncife și mode muzeale, simplă, suplă și discretă în care primează respectul pentru obiectele țărănești și pentru noblețea lumii din care provin.

Re-descoperim o lume uitată, îi arătăm frumusețea, simplitatea, puterea… într-o formulă muzeografică modernă și originală pentru care, în 1996 Muzeul Țăranului Român a primit premiul „Muzeul European al Anului” (EMYA), fiind singurul muzeu din România care se bucură de această distincție.

 

Colecții

 Piesele aflate în patrimoniul muzeului, în număr de peste 100.000, constituie cea mai bogată colecție de artă populară din România, structurată în colecțiile: Ceramică (18.000 piese), Port popular (20.000 piese), Țesături pentru interior (10.000 obiecte), Lemn, mobilier, feronerie (8.000 obiecte), Scoarțe (2.500 piese), Obiceiuri (8.000 exponate), Mostre (5.000 obiecte), Exponate religioase (3.000 piese, la care se adaugă cele șase biserici din lemn conservate in situ sau prezentate în expunere), Țări străine (4.000 exponate provenite din schimburi internaționale).

Muzeul și-a recuperat integral colecțiile și a achiziționat după 1990 nenumărate piese noi, între care șase biserici din județele Arad și Hunedoara (două se păstrează la muzeu iar celelalte sunt conservate in situ).

 

Sălile expoziției permanente

Parter: Expunerea „Legea creștinească”, organizată sub forma unui triptic: Icoană – Cruce – Biserică, este dedicată legăturii țăranului cu Dumnezeu. Crucea – Pomul Vieții; Puterea Crucii; Icoane – deschise spre vizitare

Frumusețea Crucii; Fast; Reculegere; Moaște; Ferestre; Timp – închise temporar

Etaj: „Triumf” – Salonul de artă țărănească și „Rânduiala vieții”: Locuire; Tipologii – Cahle; Casă în casă; Hrana; Munca: Focul; Munca: Apa și Vântul; Laolaltă.

Subsol: „Ciuma. Instalație politică”.

 

Publicații

La editura „Martor”, a muzeului, publicăm cărți, cataloage, caiete, pliante, cărți poștale ilustrate și revista anuală de antropologie Martor.

În colecția „Ethnophonie” au aparut până în prezent 25 de CD-uri cu muzici sătești și orășenești ale românilor, dar și ale maghiarilor, romilor, evreilor, ucrainenilor și aromânilor. Ethnophonie este o colecție de înalt nivel calitativ, răsplătită prin distincții occidentale: Premiul Academiei Charles Cros – Franța (2005) și Premiul Criticii Germane a Discului (2007).

 

Pentru că vrem un muzeu viu, în ograda muzeului am strâns câteva acareturi culturale, creând locuri și prilejuri de întâlnire a oamenilor cu oamenii și cu cultura:

 

Galeria de Artă Țărănească – expoziție cu vânzare de obiecte de artă țărănească;

 Cafeneaua „Clubul Țăranului” – loc de zăbovit la o cafea sau la un vin, la un concert, conferință, piesă de teatru, lansare de carte sau vernisaj de expoziție;

Cinema Muzeul Țăranului – sală de cinematograf cu o capacitate de 350 de locuri, axată pe film documentar și film artistic european de înaltă calitate.

Inapoi la evenimente

Acces: gratuit

Orar: 18.00 - 22.00

Adresă: Str. Monetăriei nr. 3, București

Telefon: 021 317 96 61

Email: info@muzeultaranuluiroman.ro

www.muzeultaranuluiroman.ro

Retele sociale:

lorem ipsum dolor sit lorem ipsum dolor sit
lorem ipsum dolor sit lorem ipsum dolor sit
lorem ipsum dolor sit lorem ipsum dolor sit
lorem ipsum dolor sit lorem ipsum dolor sit
lorem ipsum dolor sit lorem ipsum dolor sit
lorem ipsum dolor sit lorem ipsum dolor sit